Română
English
Prima Despe APEL Contacte
Căutare
 
PrimaVideomonitorStudiu de caz. Moldova 1, Mesager, 22 august, ora 21.00
Studiu de caz. Moldova 1, Mesager, 22 august, ora 21.00
24.08.2009

Materialul televizual analizat, prilejuit de plenara CC al PCRM din 22 august, este marcat de multiple devieri de la normele profesionale, stipulate, în special, în Codul de principii, standarde şi recomandări al producătorilor Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Observatori  nr. 1/35(3)  din 07.11.2007.

Moldova 1 a mediatizat evenimentul de referinţă în patru materiale, difuzate succesiv în cadrul ediţiei din 22 august a programului informativ Mesager. Primul a relatat despre plenara PCRM, al doilea a reflectat declaraţia PCRM adoptată la forul comuniştilor, al treilea a vizat atitudinea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) faţă de hotărârea PCRM de a forma o coaliţie de centru-stânga şi ultimul a înglobat opiniile cetăţenilor pe marginea deciziei în cauză. Având acelaşi laitmotiv, materialele respective au format, în mod firesc, un corp comun. Din acest considerent prezenta analiză tratează ansamblul acestor materiale ca un tot întreg (în continuare – material televizual extins).

Durata cumulativă a materialului analizat trădează politicile editoriale partizane ale  radiodifuzorului public Moldova 1

Evenimentul de referinţă, fireşte, este de interes social indubitabil şi, prin urmare, mediatizarea lui consună totalmente cu misiunea radiodifuzorului public. Totuşi, acesta, potrivit documentului normativ instituţional invocat, urmează să abordeze evenimentele de interes public în mod echilibrat, inclusiv sub aspectul timpilor de antenă alocaţi în acest sens. „Durata maximă pentru aproape orice material dintr-un buletin de ştiri la Radioteleviziune este de două minute; durata normală este de 30-50 secunde”, se precizează în punctul 11. 4 al acestui document, intitulat Reguli ce trebuie respectate la selectarea informaţiilor.

Moldova 1, în cazul analizat, nu a respectat această exigenţă. Durata cumulativă a materialului televizual extins a constituit mai mult de 10 minute. Plafonul temporal maximal este depăşit, în cea mai mare parte, şi la scara componentelor materialului televizual extins. Astfel, durata relatării de la plenara PCRM a constituit circa 4 minute, prezentarea declaraţiei PCRM a durat 3 minute, ceva mai mult de 2 minute a avut sondajul de opinie realizat de reporterul Moldova 1 pe marginea deciziei PCRM de a fonda o coaliţie de centru-stânga. Excepţie din acest şir a făcut segmentul materialului analizat ce a cuprins viziunea AIE (durata lui a constituit ceva mai mult de un minut).

Datele prezentate denotă, în mod explicit, că Moldova 1, la capitolul timpi de antenă, a tratat cu generozitate evenimentul vizat (plenara CC al PCRM), exprimându-şi prin întinderea materialului analizat atitudinea favorizant-preferenţială faţă de formaţiunea politică respectivă. În context, se cere amintit că Moldova 1 pe durata campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie în mod constant a avantajat actorii personalizaţi şi cei instituţionalizaţi – reprezentanţi ai PCRM (a se vedea datele monitorizării -  http://apel.md/public/upload/md_13_Raport_Monitor_FINAL_rom.pdf).

Citatele utilizate în materialul de referinţă au valoare atitudinală implicită

În materialul analizat operarea cu citatele folosite a fost marcată de comportamentul partizan al Moldova 1. Acest lucru poate fi constatat atât la scara intro-urilor la liniile de subiect, cât şi la cea a textelor de autor.

Intro-ul, de regulă, într-o manieră concentrată, sugerează platforma valorică promovată de postul tv respectiv. Prin urmare, citatele utilizate pe acest segment de material televizual urmează a fi alese cu multă prudenţă pentru a fi în consens cu politicile editoriale. În această ordine de idei, codul producătorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”, dezvăluind procedeele utile ce asigură o relatare obiectivă, face referinţă la „ghilimele salvatoare”: „Citirea altor păreri poate fi folosită pentru sprijinirea logicii argumentării. Şi în acest caz, faptele trebuie să vorbească pentru sine, jurnalistul putând păstra distanţa faţă de tema tratată prin folosirea ghilimelelor”. Moldova 1 în materialul analizat nu a ţinut cont de avertizarea în cauză.

Pentru exemplificare vom face referinţă la textul prezentatorului ce anticipează  expunerea declaraţiei PCRM. Acesta, informând publicul telespectator despre intenţia PCRM de a iniţia „negocieri concentrate în parte cu formaţiunile politice care au intrat în parlament”, citează următorul pasaj din manifestul PCRM: „În declaraţie se menţionează că doar Partidul Comuniştilor, în actuala componenţă a Parlamentului, deţine adevărata fracţiune majoritară, care a fost formată conform voinţei alegătorilor, şi nu în urma intrigilor ţesute în culise de anumiţi lideri politici care au înjghebat din formaţiuni liliputane o oarecare coaliţie provizorie şi instabilă”. Citatul respectiv, lipsit de comentariile redacţionale de rigoare, poate fi interpretat ca o expresie a ralierii necondiţionate a postului de televiziune la mesajul cuprins în el.

set names latin1;INSERTurile audiovizuale documentare au constituit o altă formă de aplicare a citatelor în corpul fiecărui segment al materialului analiza. În majoritatea cazurilor ele au fost distinse de restul textului de imaginea şi vocea persoanei citate, acestea reprezentând „ghilimele salvatoare” amintite mai sus. În cazul relatării despre plenara CC al PCRM, însă, set names latin1;INSERTurile au avut un caracter particular. Ele au cuprins citate documentare extrase din discursul preşedintelui PCRM Vladimir Voronin, rostit la forul comuniştilor în limba rusă. Drept urmare, citarea lui în relatarea din Mesagerul de limbă română a fost însoţită de traducerea de rigoare. Sonorizarea traducerii în cauză, contrar practici generale de a fi efectuată de o voce distinctă de cea a jurnalistului („ghilimele salvatoare”), a fost realizată, în cazul examinat, de însuşi autorul. Faptul consemnat, anulând „ghilimele salvatoare”, a generat contopirea, la nivel auditiv, a citatelor cu textul de autor. În consecinţă, s-a produs o confuzie ce a prejudiciat atât capacitatea telespectatorului de a discerne informaţia furnizată, cât şi prestanţa Moldova 1 ca post de televiziune neangajat politic.

Modul de utilizare a citatelor, directe şi indirecte, atestat în materialul analizat, aşadar, contravine prevederii incluse în punctul 5.1 (Imparţialitatea în programele de ştiri) al codului producătorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”, în care se arată: „Din perspectiva respectării imparţialităţii programele de ştiri trebuie să ofere telespectatorilor şi ascultătorilor relatări care să-i îndemne pe acestea să-şi formeze păreri şi opinii  proprii. Reporterul nu poate să-şi exprime opinia sa personală. Audienţa nu trebuie să afle din programele TRM părerile personale ale prezentatorilor şi reporterilor”.

Maniera de mediatizare a declaraţiei PCRM suspectează Moldova 1 în afiliere politică

Materialul analizat cuprinde, într-un segment distinct, pe durata a trei minute, prezentarea cvasiintegrală a declaraţiei PCRM privind intenţia de a constitui o coaliţie de centru-stânga, adoptată la plenara CC din 22 august. Moldova 1 a trecut cu vederea practic doar pasajul despre avansarea în ultimii opt ani a Republicii Moldova din „evul mediu” spre „o societate democratică modernă”.

Radiodifuzorul public, din această perspectivă, a adoptat faţă de PCRM un alt tratament decât cel aplicat în raport cu PLDM, PL, PDM şi AMN care, cu ceva timp în urmă, lansaseră un manifest despre crearea Alianţei pentru Integrare Europeană. Atunci declaraţia liberal-democraţilor a fost expusă extrem de lapidar (detaliile de rigoare pot fi consultate pe http://apel.md/libview.php?l=ro&idc=159&id=371).

Mediatizarea deosebită a documentelor diferitor partide provoacă supoziţia că Moldova 1 ar putea avea anumite angajamente politice şi că ar fi antrenată, din acest considerent, în manipularea opiniei publice. Atare comportament de asemenea constituie o derogare de la normele cuprinse în codul producătorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”. Punctul 5.14 prescrie: „Personalul care pregăteşte emisiunile Companiei TRM nu trebuie să incite telespectatorii şi ascultătorii la exercitarea unor presiuni asupra organelor publice, instituţiilor, întreprinderilor comerciale sau indivizilor pentru a fi schimbată vreo lege sau pentru a sprijini poziţii partizane, puncte de vedere particulare, fie că această incitare are loc prin intermediul emisiunilor sau prin participarea la adunări publice, acţiuni de masă, sau manifestări. Acest impact negativ poate implica societatea civilă într-o controversă şi a veni în contradicţie cu principiul conform căruia Compania nu are opoziţie editorială în cadrul emisiunilor sale, este imparţială şi promovează toleranţa şi echilibrul social”.

Punctul de vedere advers este prezentat în mod dezechilibrat

Componenta a treia a materialului analizat este consacrată punctelor de vedere ale Alianţei pentru Integrare Europeană asupra declaraţiei PCRM privind intenţia de a constitui o coaliţie de centru-stânga. Pe acest segment Moldova 1 s-a arătat promotor al abordării dezechilibrate a viziunii adverse. Disproporţionalitatea a fost exprimată, în primul rând, în decalajul dintre timpii de antenă acordaţi PCRM pe parcursul întregului material televizual extins (circa 8 minute) şi durata apariţiilor formaţiunilor politice liberal-democrate (ceva mai mult de 1 minut). Dezechilibrul, în al doilea rând, a fost  promovat şi prin inserarea opiniilor reprezentanţilor a două dintre cele patru părţi constituante ale AIE (A. Tănase, vice-preşedinte al PLDM, şi M. Ghimpu, preşedinte al PL). „Liderii Partidului Democrat şi Alianţei „Moldova Noastră” nu au fost de găsit astăzi pentru a comenta iniţiativa PCRM”, se justifica autorul în finalul materialului.

 Aserţiunea în cauză se află în disonanţă cu prevederea din Codul producătorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”: „Atunci când este imposibil de obţinut o versiune a faptelor sau opinia unei persoane importante, responsabilii de emisiuni trebuie să găsească pe altcineva care ar reprezenta punctul de vedere sau opinia persoanei în cauză. Dacă nu se reuşeşte acest lucru, jurnaliştii vor expune singuri poziţia respectivă într-un mod mai obiectiv, bazându-se pe declaraţiile, părerile celui lipsă, făcute anterior la radio, TV sau în presă”.  Recomandarea dată putea fi lesne respectată dat fiind faptul că reprezentanţii PDM şi AMN au fost contactaţi de alte medii de informare. Marian Lupu, de exemplu, a spus că în ziua de 22 august făcuse circa 50 de comentarii pentru presă (a se vedea  http://voceabasarabiei.net/index.php/stiri/politica/4301-audio-ediie-special-la-radio-vocea-basarabieiceva-coace-in-interiorul-pcrm-)

Sondajul de opinie denotă parţialitatea Moldova 1

Sondajul inserat în finalul materialului analizat cuprinde opiniile a 7 persoane, patru dintre care şi-au exprimat adeziunea faţă de declaraţia PCRM, doi s-au arătat a fi neutri şi unul a presupus că AIE nu va face alianţă cu PCRM. Opiniile enunţate poartă un caracter aleatoriu, nu sunt reprezentative şi sunt insuficiente pentru ca, în temeiul lor, să fie trase concluzii generalizatoare. În pofida acestui fapt, atât prezentatorul, cât şi autorul de sondaj au afirmat, în mod părtinitor, aproape în unison următoarele: „Locuitorii capitalei susţin iniţiativa PCRM de a crea o coaliţie de centru-stânga şi de a negocia în parte cu formaţiunile politice care au intrat în parlament. În opinia lor Partidul Comuniştilor este unica formaţiune capabilă să pună capăt crizei politice din ţară”.

Asemenea generalizări false ar fi fost evitate, dacă reporterul care a realizat sondajul în cauză s-ar fi călăuzit de prevederile codului producătorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”. În punctul 15.1 al acestui document, între altele, se precizează: „Sondajele de opinie trebuie realizate cu multă iscusinţă şi acurateţe. Uneori sondajele de opinie efectuate pot fi derutante pentru că  a) sondajele oferă date spre interpretare; b) sondajele nu relevă „fapte” obiective; c)limbajul prognozării în cazul sondajelor niciodată nu este oportun în raportarea rezultatelor; d) sondajele pot anticipa nişte lucruri, în cel mai bun caz indică sau sugerează, dar nu stabilesc”. Din aceste considerente Codul respectiv constată, pe bună dreptate: „Sondajele efectuate de diferiţi reporteri care adresează aceleaşi întrebări pot da rezultate diferite. De aceea a interpreta ceva pe baza sondajelor, făcând deducţii şi concluzii, e incorect”.  Suntem de acord cu autorii codului de referinţă când afirmă: „Dacă sondajul nu are prestanţa credibilităţii e mai bine să nu fie pus pe post. În probele de politică, relaţii internaţionale, litigii sociale, sondajele pot deruta şi incita opinia publică, influenţând negativ imaginea Companiei „Teleradio-Moldova”. Tocmai asemenea efect nefast a şi fost dobândit prin sondajul încorporat în materialul analizat.

Vom atenţiona şi asupra utilizării improprii (partizane) a cuvântului „a susţine” („locuitorii capitalei susţin iniţiativa PCRM”). Şi în acest caz îi dăm dreptate codului producătorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova” care în punctul 5.9 menţionează: „Principiul imparţialităţii poate fi afectat şi de limbajul folosit în reportajele politice. De aceea trebuie să fim conştienţi de faptul că anumite cuvinte sau fraze poartă în sine anumite nuanţe, semnificaţii, aluzii etc. Spre exemplu, folosirea cuvântului „a susţine” necesită o atenţie deosebită. (...). Pentru a păstra imparţialitatea prezentatorii trebuie să folosească un limbaj neutru, lipsit de calificative”.

În concluzie vom menţiona că materialul televizual extins analizat prin conceptul, structura şi substanţa lui a periclitat, în bună parte,  realizarea onorabilă de către Compania “Teleradio-Moldova”, inclusiv de către Moldova 1, a misiunilor editoriale. Acestea, în redacţia Codului de principii, standarde şi recomandări al producătorilor Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Observatori nr. 1/35(3)  din 07.11.2007, presupun că radiodifuzorul public trebuie „să ofere o oglindire completă, largă, echilibrată şi obiectivă a evenimentelor din domeniul politic, economic, social şi cultural al Republicii Moldova; să ofere o imagine comprehensivă a situaţiei reale din ţară; să încurajeze telespectatorii /ascultătorii ca să-şi formeze opinii personale într-un mod liber”.

Videomonitorul este realizat în cadrul Proiectului„Monitorizarea prezenţei actorilor politici/electorali la principalele canale de televiziune în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 2009 şi sporirea impactului monitorizărilor prin vizualizarea cazurilor de încălcare flagrantă a prevederilor legale şi a deontologiei profesionale”. Acest proiect este susţinut financiar de Fundaţia Eurasia din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi) şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Conţinutul comentariului nu reflectă, neapărat, viziunea Fundaţiei Eurasia, Sida/Asdi sau USAID.  

Rău Satisfăcător Mediu Bun Excelent
(5)
Comentarii (0) Adaugă comentarii
Nume:
Comentariu:
 
PrimaVideomonitorStudiu de caz. Moldova 1, Mesager, 22 august, ora 21.00
 
 
Sus
Activităţi  |  Comunicate  |  Cercetari  |  Documente  |  Legislatie  |  Referinţe utile
Vizitatori : 184070
(+373 22) 204-766,(+373 22) 21-12-54
 
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions
Creat de Trimaran