Română
English
Prima Despe APEL Contacte
Căutare
 
PrimaVideomonitorStudiu de caz. Moldova 1, Mesager, 28 august, ora 21.00
Studiu de caz. Moldova 1, Mesager, 28 august, ora 21.00
29.08.2009

Moldova 1, mediatizând prima şedinţă a Parlamentului Republicii Moldova nou ales, a prejudiciat dreptul cetăţeanului la informarea corectă şi echidistantă asupra treburilor publice. 

Şedinţa de constituire a legislativului ales în urma scrutinului din 29 iulie curent a fost reflectată de Moldova 1 în patru materiale, inserate consecutiv în cadrul programului informativ Mesager din 28 august. Primul a reprezentat o relatare de la şedinţa de constituire a noului parlament, al doilea a vizat alegerea preşedintelui legislativului, al treilea a oferit creionări la portretul noului speaker şi ultimul a avut în obiectiv viziunea lui Marian Lupu asupra unor chestiuni de ordin procedural. În toate cazurile Moldova 1 a comis derogări de la normele profesionale. Cele mai pronunţate devieri sunt atestate în materialul despre alegerea preşedintelui parlamentului. Mai jos oferim examinarea lui detaliată.

Dreptul cetăţeanului la informarea corectă şi echidistantă a fost prejudiciat prin prezentarea estimativă a subiectului tratat

Maniera estimativă de prezentare a faptelor în materialul de referinţă este aplicată din prima frază – După ieşirea din sala de şedinţe a Partidului Comuniştilor, liberal-democraţii au purces la alegerea  preşedintelui parlamentului, pe alocuri dând dovadă de necunoaşterea temeinică a procedurii respective”  (evaluarea este evidenţiată prin cursiv – n.a.)

Alte două estimări rezultă din următoarea afirmaţie a autorului: „Reamintim că preşedintele şedinţei de astăzi a legislativului, deputatul PCRM Ivan Calin a anunţat o pauză până la 4 septembrie, termen prevăzut de legislaţie, însă ignorat de liberali-democraţi”.  Prima constă în faptul că data de 4 septembrie este calificată în mod discreţionar de autor drept „termen prevăzut de legislaţie”, iar cea de-a doua este cuprinsă în cuvintele „ignorat de liberali-democraţi”.  Nici în primul, nici în cel de-al doilea caz autorul nu a fost în drept, potrivit normelor profesionale, să facă evaluările citate.

Conotaţia evaluativă este cuprinsă de asemenea în expresia „de fapt” care, prin vrerea autorului, pune la îndoială legitimitatea continuării şedinţei parlamentului („Continuarea şedinţei de astăzi care, de fapt, a fost amânată de către  preşedintele acesteia este considerată de către liberali-democraţi ca fiind legală, în timp ce PCRM  este de părere că deciziile adoptate în cadrul acesteia nu au suport juridic, deoarece şedinţa s-a petrecut cu încălcarea flagrantă a legislaţiei”).

Abordarea estimativă se resimte de asemenea şi în amintirea repetată (în formule diferite) că şedinţa parlamentului a fost amânată de preşedintele şedinţei, decanul de vârstă, deputatul PCRM Ivan Calin pentru 4 septembrie:

·         „Reamintim că preşedintele şedinţei de astăzi a legislativului, deputatul PCRM Ivan Calin  a anunţat o pauză până la 4 septembrie(...)”

·         „Continuarea şedinţei de astăzi care, de fapt, a fost amânată de către  preşedintele acesteia (...)”

·         „Partidul Comuniştilor va ataca  la Curtea Constituţională decizia partidelor parlamentare PL, PLDM, PD şi AMN de a continua şedinţa parlamentului şi alegerea conducerii organului legislativ, după ce aceasta a fost amânată de preşedintele şedinţei pentru 4 septembrie (...)”

Autorul, asumându-şi misiunea de a da note celor întâmplate în şedinţa de parlament, acţionează contrar prevederilor prevăzute în Codul de principii, standarde şi recomandări al producătorilor Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Observatori  nr. 1/35(3)  din 07.11.2007, inclusiv celei cuprinse în punctul 5.1: „Reporterul nu poate să-şi exprime opinia sa personală”. Această rigoare, precum şi imediat următoarea („Audienţa nu trebuie să afle din programele TRM părerile personale ale prezentatorilor şi reporterilor”) sunt interpretate în cod, cu tot temeiul, drept condiţii de dobândire a imparţialităţii în programele de ştiri. În această ordine de idei ni se pare semnificativă şi următoarea remarcă din cod: „Cînd în ştiri apar noţiuni şi formulări axiologice clare, cadrul tradiţional al ştirii dispare”.

Dreptul cetăţeanului la informarea corectă şi echidistantă a fost afectat prin confundarea faptelor documentare cu opiniile de autor

Materialul analizat nu face distincţia dintre faptele invocate şi comentariile autorului, în unele cazuri ultimelor conferindu-i-se, nejustificat, statutul de fapt. Un exemplu de prezentare a opiniei autorului în calitate de fapt poate fi extras din următoare aserţiune: „Reamintim că preşedintele şedinţei de astăzi a legislativului, deputatul PCRM Ivan Calin  a anunţat o pauză până la 4 septembrie, termen prevăzut de legislaţie, însă ignorat de liberali-democraţi”. Afirmaţia, potrivit căreia 4 septembrie ar fi termen „prevăzut de legislaţie”, deşi este o simplă opinie a autorului (nici o lege nu califica data respectivă ca termen pentru o pauză parlamentară), este prezentată ca fapt ce nu poate fi tăgăduit.

Ceva similar atestăm şi în  materialul  difuzat de Moldova 1 despre prima şedinţă a parlamentului. Astfel în fraza („Reprezentantul Partidului Comuniştilor Maria Postoico a declarat că pentru formarea fracţiunii parlamentare  PCRM solicită o pauză până pe 4 septembrie. Astfel,  potrivit procedurii parlamentare, Ivan Calin a anunţat o pauză în activitatea legislativului până pe 4 septembrie”) propria interpretare a autorului este prezentată ca fapt  – “potrivit procedurii parlamentare”.

Asemenea practică contravine normelor profesionale. În context vom aminti că punctul 8 al codului producătorilor Companiei „Teleradio-Moldova” se arată că obiectivitatea „este o caracteristică a cercetării şi relatării profesionale care încearcă să despartă în mod obiectiv, nepartinic şi nemanipulativ informaţia de comentariu”.

Dreptul cetăţeanului la informarea corectă şi echidistantă a fost limitat prin prezentarea unui punct de vedere asupra situaţiei controversate

Opţiunile adverse ale diferitor fracţiuni parlamentare (deputaţii  din partea PCRM au pledat pentru o pauză până la data de 4 septembrie, iar cei din partea PLDM, PL, PDM şi AMN – pentru continuarea lucrărilor legislativului) au conferit evenimentului mediatizat de Moldova 1 un caracter controversat.  Din această perspectivă urma să se ţină cont de prevederile codului producătorilor Companiei “Teleradio-Moldova” care în repetate rânduri relevă oportunitatea folosirii surselor (viziunilor) multiple, diferite şi independente una de alta. Astfel în punctul 11 se arată: “Programele informative trebuie să fie în ansamblu o reflectare echilibrată atât a realităţii, cât şi a subiectelor controversate, evitând să favorizeze ideile particulare ale cuiva sau să fie o simplă reprezentare fotografică a evenimentelor. Reporterii, editorii coordonatori şi directorii departamentelor trebuie să ţină cont de importanţa asigurării echilibrului şi imparţialităţii în prezentarea subiectelor controversate (...). Coordonatorii trebuie să facă tot posibilul ca obligaţiunea „Teleradio-Moldova” de a promova pluralismul, de a prezenta o varietate posibilă de idei să fie respectată”. În punctul 11.6, consacrat corectitudinii ştirilor, în mod expres,  se cere: „Dacă problema este contradictorie - este necesară examinarea tuturor părerilor relevante”.

Norma dată este ignorată de două ori în materialul analizat.  În primul caz este prezentată viziunea PCRM (set names latin1;INSERTul spuselor lui V. Ţurcan – „Evenimentele de astăzi care s-au desfăşurat în Parlamentul Republicii Moldova sunt apreciate din partea  grupului de deputaţi din partea Partidului Comuniştilor, cei 48 de deputaţi, ca un  eveniment, în primul rând, nu  pur şi simplu ieşit din comun,  un eveniment fără precedente, în sensul  încălcării fragrante, vădite a Constituţiei Republicii Moldova. Şi în cazul dat au fost lezate nu numai  drepturile fiecărui din 48 de deputaţi. Prin această metodă au fost ignorate inclusiv drepturile celor mai mult de  700 de mii alegători  pe care noi le prezentăm cei 48 de deputaţi”), fiind neglijată opinia părţii adverse pe marginea acestui subiect controversat. În rezultat, consumatorul de programe nu are posibilitatea să evalueze liber şi conştient cele întâmplate în legislativul ţării şi să facă propria judecată.

În cel de-al doilea caz  controversa vizează solicitarea liberal-democraţilor ca radiodifuzorul public să transmită în direct şedinţele parlamentului. Cu acest prilej a fost redat punctul de vedere al PCRM prin spusele deputatului V. Mişin („Transmisiunea în direct a şedinţelor parlamentului şi, în special, la televiziune va reduce din eficienţa activităţii legislativului. În prim plan vor fi puse calităţile artistice ale fiecărui deputat. Fiecare va încerca să-şi demonstreze aptitudinile de om de artă”.) Viziunea dată, însă, nu a fost echilibrată, în mod necondiţionat, cu motivaţia celor care au optat pentru transmisiunile în direct de la şedinţele plenare ale parlamentului.

În acest context, vom  face două precizări. Prima se referă la faptul că autorul şi-a depăşit competenţele afirmând („Potrivit  Codului Audiovizualului, nimeni nu are dreptul să schimbe grila de emisie a posturilor publice tv şi radio”.), asta pe motiv că, după cum se arată în punctul 10.2 al codului de referinţă, „Compania „Teleradio-Moldova” şi nu angajaţii săi poate să-şi exprime propriile sale consideraţii privind problemele de emisie”. A doua precizare se referă la inexactitatea citării Codului Audiovizualului. Autorul a distorsionat codul afirmând că „nimeni” nu poate schimba grila de emisie. În articolul 51 al acestui act legislativ se arată că organele de conducere ale companiei, promovând independenţa editorială şi de creaţie, sunt în drept să adopte decizii cu privire la „elaborarea politici editoriale, adoptarea şi modificarea grilei de emisie a companiei” (Nu abordăm cadrul normativ al transmisiunilor în direct de la şedinţele parlamentului, deoarece problema în cauză depăşeşte cadrul prezentei analize. Vom aminti doar prevederea art.99 (2) al Legii despre adoptarea Regulamentului Parlamentului din 02.04.96 în care se spune: „Şedinţele în plen ale Parlamentului, cu excepţia celor închise prevăzute la alin.(1), pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, precum şi la iniţiativa Parlamentului, prin decizie adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi” (a se vedea: http://www.parlament.md/legalfoundation/regulations/)

Revenind la prezentarea unilaterală a evenimentelor cu un caracter controversat, vom nota că această manieră (partizană, în opinia noastră) este atestată şi într-o serie de cazuri din celelalte materiale. Astfel în relatarea despre prima şedinţă a parlamentului, în linii mari, executată într-o tonalitate potrivită, a fost inserată viziunea deputatului din partea PCRM V. Ţurcan referitoare la continuarea lucrărilor parlamentului contrar solicitării unei pauze de către PCRM, partea adversă fiind lipsită de acest drept. „Difuzarea doar a unui punct de vedere în orice problemă de interes comun, se menţionează în codul citat, este doar o excepţie pusă pe post doar după ce va fi coordonată cu  conducerea Companiei”.  Se pare că ceea ce codul  califică drept excepţie, la Moldova 1 a devenit  normă.

Moldova 1 a omis părtinitor violenţă verbală  aplicată de liderul PCRM în raport cu liderul PLDM

 Folosirea scenelor de scandal din Parlament, „războiul” replicilor dintre fracţiunile şi partidele parlamentare TRM nu le va difuza în alte programe decât în cele informative dacă motivul litigiului este unul de rezonanţă largă, socialmente adecvat” – această prevedere din codul producătorilor Companiei „Teleradio-Moldova”, probabil, l-a îndemnat pe radiodifuzorul public, spre deosebire de alte medii de informare în masă, să treacă sub tăcere agresarea verbală a liderului PLDM din partea liderului PCRM (Vladimir Voronin, l-a înjurat şi i-a strigat din sală în limba rusă: "Idi na hren! Mi s toboi razberiomsia drughimi metodami, patsan!" („Du-te-n p.... Ne lămurim noi cu tine prin alte metode, băiatu'!”, citat după http://www.interlic.md/2009-08-28/conducerea-radiodifuziunii-publice-acuza-noul-parlament-de-dictatura-11664.html). În context, ni se pare plauzibilă şi altă supoziţie: omisiunea respectivă  relevă nu atât pudoarea postului tv Moldova 1, cât selectarea parţială de către acesta a faptelor. 

În concluzie constatăm: Moldova 1 prin difuzarea materialului analizat a prejudiciat dreptul cetăţeanului la informarea corectă şi imparţială. Radiodifuzorul public a comis derogări multiple de la Codul Audiovizualului şi Codul  de principii, standarde şi recomandări al producătorilor Companiei Publice „Teleradio-Moldova” care, în ultima instanţă, au redus posibilitatea consumatorului de programe de a-şi forma liber opinia asupra primei şedinţe a Parlamentului Republicii Moldova – eveniment de importanţă publică majoră.

Videomonitorul este realizat în cadrul Proiectului„Monitorizarea prezenţei actorilor politici/electorali la principalele canale de televiziune în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 2009 şi sporirea impactului monitorizărilor prin vizualizarea cazurilor de încălcare flagrantă a prevederilor legale şi a deontologiei profesionale”. Acest proiect este susţinut financiar de Fundaţia Eurasia din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi) şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Conţinutul comentariului nu reflectă, neapărat, viziunea Fundaţiei Eurasia, Sida/Asdi sau USAID.  

Rău Satisfăcător Mediu Bun Excelent
(5)
Comentarii (0) Adaugă comentarii
Nume:
Comentariu:
 
PrimaVideomonitorStudiu de caz. Moldova 1, Mesager, 28 august, ora 21.00
 
 
Sus
Activităţi  |  Comunicate  |  Cercetari  |  Documente  |  Legislatie  |  Referinţe utile
Vizitatori : 184070
(+373 22) 204-766,(+373 22) 21-12-54
 
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions
Creat de Trimaran