Română
English
Prima Despe APEL Contacte
Căutare
 
PrimaRapoarteImplementarea prevederilor Codului Audiovizualului prin prisma analizei conţinutului programelor de ştiri şi actualităţi ale IPRA Compania „Teleradio-Găgăuzia”
Implementarea prevederilor Codului Audiovizualului prin prisma analizei conţinutului programelor de ştiri şi actualităţi ale IPRA Compania „Teleradio-Găgăuzia”
07.05.2008

Implementarea prevederilor Codului Audiovizualului prin prisma analizei conţinutului programelor de ştiri şi actualităţi ale IPRA Compania „Teleradio-Găgăuzia”

Perioada: 14 – 21 aprilie 2008

Au fost supuse analizei 10 programe de ştiri şi actualităţi ce cuprind un număr de 23 ştiri şi subiecte radiofonice (principalele ediţii informative difuzate zilnic la ora 12.00, exclusiv sâmbătă şi duminică) şi 18 programe de ştiri şi actualităţi ce cuprind un număr de 117 ştiri şi subiecte tv în limbile găgăuză, română şi rusă (câte 39 în fiecare ediţie informativă difuzată în cele trei limbi la orele, 19.00; 20.00; 21.00.

În scopul determinării modului în care programele de ştiri şi de actualităţi, selectate pentru monitorizare, corespund prevederilor legale şi deontologice, echipa de experţi a urmărit:
1. indici cantitativi:
- numărul ştirilor şi subiectelor (pentru a putea urmări evoluţiile sau involuţiile în realizarea ediţiilor de actualităţi);
- tematica (dacă e actuală şi importantă; actualitatea este determinată de numărul consumatorilor interesaţi de tema abordată; importanţa este determinată de numărul consumatorilor afectaţi direct de evenimentul, situaţia, întâmplarea etc, despre care li se comunică);
- geografia (dacă îndreptăţeşte aria de acoperire teritorială a radiodifuzorului);
- durata (dacă este în concordanţă cu actualitatea şi importanţa temei);
- protagoniştii (dacă favorizează echilibrul social-politic şi dacă favorizează libera formare a opiniei consumatorului);
- genurile jurnalistice (grad de prezenţă şi dacă sunt respectate regulile de scriere într-un gen ori altul);

2. indici calitativi:
- poziţia ziaristului (părtinitoare/nepărtinitoare; regula generală: ziaristul oferă fapte, consumatorul trage concluzii; Excepţii: ziaristul poate expune propriile opinii, dar îşi alege genul care îi permite acest lucru – comentariul, de exemplu);
- numărul surselor (dacă există mai multe surse de informare şi dacă ele sunt independente una de alta. Trimiterea la surse conferă credibilitate şi complexitate materialului);
- caracterul şi tonalitatea materialului (laudativ/neutru/critic; dacă favorizează pe cineva ştirea sau subiectul; regula generală: misiunea ziaristului nu este să promoveze ceva ori pe cineva, nu este să dea aprecieri, ci să furnizeze informaţie suficientă pentru a-i da posibilitate consumatorului să facă aprecieri);
- ordinea ştirilor şi subiectelor în ediţie (regula generală: cu cît ştirea este mai importantă, cu atît este comunicată mai repede – principiul piramidei inversate. Aceasta economiseşte timpul consumatorului şi demonstrează respectul ziaristului pentru el).

Constatări (radio):
- din 23 de ştiri şi subiecte monitorizate, în 17 protagonişti sunt factori de decizie de diferit rang; în 3 – cetăţeni de rând; un protagonist – şeful direcţiei complexului agroindustrial, este prezent de 5 ori în 4 ediţii informative;
- majoritatea ştirilor şi subiectelor poartă caracter neutru;
- din 23 de ştiri şi subiecte monitorizate, doar 4 sunt scrise în baza a doua şi mai multe surse de informaţie. În acest sens, pe lângă exemple demne de urmat („Ziua uşilor deschise la Universitatea din Comrat” (18.04), „Sportivi locali la campionatul republican la lupte libere” (18.04), sunt ratate şansele de a comunica radioascultătorilor şi opinia participanţilor direcţi la evenimentele despre care se relatează.

Exemple: în subiectul despre întâlnirea autorităţilor cu producătorii agricoli (18.04) opinia producătorilor agricoli lipseşte; în subiectul despre Ziua uşilor deschise la Colegiul pedagogic (18.04) lipseşte opinia celor pentru care sunt organizate asemenea acţiuni; în subiectul despre campionatul la fotbal (17.04) lipseşte opinia şi a fotbaliştilor, şi a antrenorilor, şi a arbitrilor, în schimb, este opinia şefului direcţiei tineret şi sport; în subiectul despre naşterea gemenilor (16.04) este prezentă doar opinia medicului-şef şi lipseşte opinia mămicăi;
- în perioada monitorizată au lipsit subiecte critice;
- 1 singur subiect vizează altă localitate decât Comrat (Ceadîr-Lunga – construcţia apeductului, 14.04.);
- durata, iar uneori şi locul ştirilor şi subiectelor în ediţii nu sunt condiţionate de importanţa lor.
Exemple: în ediţia din 14.04. cel mai lung subiect – 3 min. este dedicat unui seminar cu tematica prevenirii gripei aviare; lucrărilor de primăvară şi sportului li se rezervă câte 2 min; construcţiei apeductului – 1min şi 11 sec. Ca noutate, construcţia apeductului ar fi putut deschide ediţia (e pe locul 2), subiectului, însă, i se rezervă cel mai puţin timp din ediţia respectivă; în ediţia din 15.04. vizitei ambasadorului Turciei la Comrat i se rezervă 1 min. 04 sec. (ca şi temei despre lucrările din vii), iar desfiinţării serviciului de pompieri şi salvatori în localităţi – 3 min şi 42 sec. (care a conţinut doar 2 opinii); în ediţia din 16.04. – zi de lucru (miercuri), lucrărilor agricole şi săptămânii limbii găgăuze într-un liceu li se rezervă timp mai puţin decât pregătirilor pentru sărbătoarea Hederlez. Subiectul era potrivit ca plasare mai aproape de week-end; în ediţia din 17.04, cel mai lung subiect – 3 min. se referă la o şedinţă a başkanului cu primarii. Subiectul este reluat şi a doua zi;
- În fond, ordinea ştirilor şi subiectelor în program este logică, numărul acestora fiind de 4-5 în fiecare ediţie. Ca timp ediţiile durează 7-12 minute.

Constatări (tv):
- din 39 de ştiri şi subiecte (în cele trei ediţii în total – 117) tv monitorizate, în 12 – protagonişti sunt factori de decizie de diferit rang; în 12 rânduri – cetăţeni de rând;
- 5 subiecte sunt părtinitoare, 5 sunt laudative, celelalte poartă caracter neutru şi sunt nepărtinitoare;
- din 39 de ştiri şi subiecte monitorizate doar 7 apelează la a doua sursă de informaţie. Sunt exemple de urmat, când, bunăoară, sunt abordate mai multe surse („Ziua uşilor deschise la Universitatea din Comrat” (18.04); „Sportivi locali la campionatul republican la lupte libere” (16.04), dar, dacă ele există în ediţiile de limbă rusă de la ora 21.00, şi, în cele mai dese cazuri, şi în ediţiile de limbă găgăuză de la ora 19.00, apoi, în câteva rânduri, lipsesc în ediţiile de limbă română de la ora 20.00.
Două exemple: în ediţia rusă şi găgăuză din 14.04 în subiectul despre naşterea gemenilor sunt prezente opiniile medicului-şef şi a mamei nou-născuţilor, iar în ediţia de l. română este doar opinia medicului-şef; în ediţia de l. rusă din 16.04 subiectul despre participanţii sportivilor la competiţia de lupte libere conţine două surse, în ediţia de l. română – 1 sursă. Ca şi în cazul radioului, sunt ratate şansele de a comunica telespectatorilor opinia tuturor participanţilor la evenimentele despre care se relatează.
Exemple: în subiectul despre necesitatea de a repara str. Nahimov (14.04) sunt două opinii a doi locuitori pe strada respectivă şi lipseşte neîndreptăţit opinia responsabililor (autorităţilor); în aceeaşi ediţie îşi expun opinia despre majorarea preţurilor la produsele alimentare trei cetăţeni de rând şi atât; în aceeaşi ediţie, despre activitatea lucrătorilor sociali se dau cu părerea un viceprimar şi un lucrător social, lipsind opinia beneficiarilor de servicii sociale; în subiectul despre examenele de licenţă la Universitatea din Comrat (ediţia din 16.04) vorbeşte doar decanul, nu şi absolvenţii, cum ar fi corect; în subiectul despre Ziua uşilor deschise la unitatea de carabinieri din localitate sunt prezente opiniile comandantului-adjunct şi a carabinierilor, lipsind opinia premilitarilor, părinţilor etc (nu-i logic la Ziua uşilor deschise să vorbească doar cei care „au deschis uşile”); în subiectul despre concursul „Cel mai bun antreprenor” (18.04) lipseşte opinia antreprenorilor, în schimb nelipsită este opinia prim-vicepreşedintelui executivului;
- în perioada monitorizată au lipsit subiecte critice;
- 3 subiecte vizează alte localităţi decât Comrat (Ceadîr-Lunga şi Copceak);
- durata subiectelor şi numărul de rând în programe nu-s condiţionate de importanţa temelor.
Exemple: ediţiile din 14.04 – de la 2 min. 11 sec. în cea de l. română şi 2 min. 39 sec. în cea de l. găgăuză – la 3 min 15 sec. în cea de l. rusă – subiectul la tema serviciul de pompieri şi salvatori va dispărea din localităţi, al treilea plasat. În aceeaşi ediţie este un subiect despre majorarea preţurilor la produsele alimentare. Este plasat al 5-lea şi durează: 1.16 – în română, 1.30 – în găgăuză şi 2 minute – în rusă; ediţiile din 15.04 – subiectul cel mai lung în ediţia de l. rom. (2 min 11 sec, al doilea) este dedicat vizitei la Teleradio Gagauzia a ambasadorului Turciei; subiectul cel mai lung în ediţia de limbă găgăuză (3 min 15 sec, al treilea) este dedicat întâlnirii başcanului cu primarii; în ediţia de limbă rusă cel mai lung subiect (3 min, al şaselea) este dedicat luptelor libere, sportului. În ediţie este un subiect cu durata de circa 1 minut despre creşterea numărului de bolnavi de inimă, plasat pe penultimul loc în program;
- numărul subiectelor în ediţie este între 6 şi 8, dar nu întotdeauna primele subiecte plasate în ediţii sunt şi cele mai relevante ca importanţă;
- fiecare ediţie durează între 8 şi 13 minute. Ediţiile de limbă rusă, de regulă, sunt cele mai lungi. Cele de l. găgăuză şi română sunt, de regulă, mai scurte cu 1-2,5 minute. Cele mai multe subiecte textuale sunt în ediţiile de limbă română (subiecte cu set names latin1;INSERTuri în celelalte limbi).

Concluzii:
- IPRA Compania „Teleradio-Găgăuzia” se conformează prea lent prevederilor legale în vigoare şi normelor deontologice;
- Ştirile şi subiectele, în mare parte, nu sunt realizate în conformitate cu rigorile profesionale;
- Se resimte lipsa unei politici editoriale unice, pe de o parte, la radio şi televiziune şi, pe de altă parte, în ediţiile informative realizate în cele trei limbi;
- Publicului i se oferă informaţie de interes local în volum redus, cu preponderenţă prin optica factorilor decizionali, ceea ce nu-i poate conferi instituţiei caracter public;
- Materialele critice, de problemă sau de investigaţii lipsesc cu desăvârşire.

Recomandări:CO şi administraţia IPRA să analizeze posibilităţile reale şi să identifice soluţii pentru:
a) a spori volumul de emisie propriu, inclusiv în cadrul programelor de ştiri şi actualităţi, a majora numărul de subiecte şi ştiri de interes local;
b) a revedea structura şi conţinutul programelor de ştiri şi actualităţi astfel încât fiecare ediţie să cuprindă ştiri locale (regionale), naţionale şi internaţionale;
c) a revedea orele de difuzare a ediţiilor informative, astfel încât să nu se suprapună pe importante programe informative ale altor difuzori, cărora fie nu trebuie să li se facă o concurenţă din partea IPRA, fie nu există premise reale pentru aceasta;
d) a extinde operativ şi esenţial aria geografică a subiectelor şi ştirilor, inclusiv prin crearea punctelor de corespondenţi în localităţi;
e) a institui cursuri de instruire continuă pentru toate categoriile de angajaţi;
f) a analiza sistematic emisia cu atragerea specialiştilor în domeniu, a elabora recomandări şi a urmări implementarea lor în practică.

 
PrimaRapoarteImplementarea prevederilor Codului Audiovizualului prin prisma analizei conţinutului programelor de ştiri şi actualităţi ale IPRA Compania „Teleradio-Găgăuzia”
 
 
Sus
Activităţi  |  Comunicate  |  Cercetari  |  Documente  |  Legislatie  |  Referinţe utile
Vizitatori : 331778
(+373 22) 204-766,(+373 22) 21-12-54
 
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions
Creat de Trimaran