Asociația Presei Electronice (APEL) a elaborat studiul „Pluralismul audiovizual extern în Republica Moldova”, menit să ofere, cu ajutorul metodologiei de monitorizare și evaluare aprobată de Consiliul Audiovizualului (CA) în 2024, o analiză detaliată a riscurilor și deficiențelor care afectează pluralismul în sectorul audiovizual.
Metodologia folosită se bazează pe instrumentul existent la nivel european, Media Pluralism Monitor (MPM), adaptat la contextul național.
Cercetarea a evaluat pluralismul audiovizual extern autohton prin prisma a patru domenii-cheie: protecția fundamentală, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială. Fiecare domeniu a fost analizat cu ajutorul unor indicatori și sub-indicatori specifici, scorurile fiind exprimate pe o scală de la 1 la 5, în care 1-2 puncte înseamnă risc scăzut, 3-4 puncte – risc mediu și 5 puncte – risc înalt.
Concluziile studiului au arătat următoarele:
Protecția fundamentală – risc scăzut (media de 1, 84 p.)
Statul garantează, prin legislația națională, libertatea de exprimare, accesul la informații de interes public, protecția surselor de informare ale jurnaliștilor.
Moldova nu are o politică națională/o strategie sau un program care să se refere în mod special la educația mediatică și nici vreo entitate separată, desemnată responsabilă de coordonarea și/sau supravegherea acestui domeniu. În prezent, acest segment a fost și continuă să fie dezvoltat, în special, de organizațiile societății civile.
Politicile publice de combatere a dezinformării necesită să fie completate, întrucât acestea nu acoperă mediul online, dar și îmbunătățite, pentru că unele acte normative conțin prevederi vagi sau inexacte. Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) este singura lege organică din Republica Moldova care reglementează̆ discursul de ură într-o variantă extinsă (art.1) și stabilește sancțiuni clare pentru acest tip de discurs în media audiovizuală.
Pluralitatea pieței – risc mediu (media de 2, 23 p.)
Legislația națională conține dispoziții specifice care impun dezvăluirea informațiilor de proprietate în domeniul serviciilor media audiovizuale și prevede sancțiuni în cazul încălcării respectivelor cerințe de transparență. Totuși, CA nu are mecanisme de verificare a veridicității informațiilor despre beneficiarii reali, bazându-se doar pe declarațiile pe propria răspundere ale furnizorilor de servicii media (FSM).
Legislația națională conține praguri/limite specifice, determinate în baza unor criterii obiective, pentru a preveni un nivel înalt de concentrare a proprietății și/sau de control în domeniul audiovizualului. Cu toate acestea, normele legale existente sunt mai mult declarative și nu conțin pârghii eficiente de prevenire a concentrării proprietății.
Cadrul legal în vigoare nu abordează problema integrării verticale sau a proprietății încrucișate între diferite sectoare media. CSMA se aplică în mod specific FSM, acoperind posturile de televiziune și de radio, însă rămân în afara cadrului legal, în sensul aplicării prevederilor legale privind proprietatea, presa scrisă/online, platformele media (altele decât platformele de partajare a materialelor video).
Veniturile serviciilor media de televiziune și de radiodifuziune sonoră au crescut în 2024, în ansamblul serviciilor media audiovizuale incluse în calcul, cu circa 45 de milioane de lei sau cu aproximativ 20% față de anul 2023, și, respectiv, cu peste 10 milioane de lei sau cu aproximativ 21% față de anul 2023, conform datelor cuprinse în rapoartele anuale de activitate ale acestora.
Serviciile de știri și generaliste se adaptează la cerințele mediului online. Parte din conținuturi sunt pe rețele. Toate serviciile de știri și generaliste au site-uri; camere video în studiouri, cu difuzare live în online, cu distribuire suplimentară a unor conținuturi pe platforme online.
Independența politică – risc scăzut (media de 1, 81 p.)
Este reglementat conflictul de interese dintre proprietarii de instituții audiovizuale și partidele de guvernământ, grupuri partizane sau politicieni. CA, în ultimii trei ani, verifică riguros și ține sub control corectitudinea regimului juridic al proprietății, fapt soldat cu destructurarea unor holdinguri influențate politic, deși încercările de a le reînființa nu au încetat, atestîndu-se migrarea unor televiziuni din respectivele holdinguri în mediul online, nereglementat și nesupravegheat de CA.
Există norme legale (și, eventual, autoreglementare) care stipulează că publicitatea trebuie să fie clar etichetată și identificabilă, precum și care interzice reportajele publicitare sau alte forme de publicitate mascată.
Există legi și/sau măsuri de autoreglementare care garantează accesul la timpi de antenă în cadrul serviciilor media audiovizuale ale FSM publici și privați pentru actorii politici în timpul campaniilor electorale.
Legislația RM prevede reguli de subvenționare directă a FSM publici. Subvenționarea FSM public național se face conform unei formule exacte stabilite în CSMA (art. 41), pe când subvenționarea FSM public regional este la latitudinea Adunării Populare a Găgăuziei (parlamentul regional), fapt ce menține furnizorul public regional sub influență politică.
Incluziunea socială – risc mediu (media de 2, 0 p.)
Legislația național garantează accesul minorităților naționale la FSM public și privați.
CSMA (art. 16) garantează drepturile de acces la servicii media audiovizuale ale persoanelor cu dizabilități. CA verifică respectarea cerințelor în ceea ce privește subtitrarea, semnalizarea și descrierile sonore disponibile în cadrul unor rapoarte de control tematice, inclusiv în perioada alegerilor.
Mass-media locale/regionale nu au restricții pentru a avea acces la platformele media, în particular, în ceea ce privește participarea la concursurile de acordare a frecvențelor radio sau a sloturilor în multiplexele de televiziune digitală terestră. FSM locali și regionali au obținut licențe în condiții egale cu ceilalți FSM, fără a fi discriminați.
Autorii consideră că în ultimii ani s-au făcut progrese la capitolul reprezentării femeilor în programele audiovizuale de știri și de actualitate, atât la nivel legislativ, dar și ca aplicare practică.
Per ansamblu, evaluarea pluralismului audiovizual extern pe 4 arii tematice, în temeiul a 16 indicatori și 15 sub-indicatori, dezvăluie o medie valorică de 1,98 puncte. Rezultatul general semnifică un nivel scăzut de risc pentru pluralismul audiovizual extern, adică protecția drepturilor fundamentale, precum și politicile și legislația în domeniu sunt adecvate, deși nu întotdeauna sunt aplicate corespunzător.
Studiul a fost realizat pentru Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova în cadrul proiectului „Dezvoltarea strategică și consolidarea cadrului legal și de reglementare pentru mass-media independentă din Moldova”, implementat de APEL, cu sprijinul financiar al International Media Support (IMS).
Sursa: Serviciul comunicare și relații externe al CA
Studiu privind pluralismul extern în RM
