Prezentul raport oferă o evaluare sistemică a mecanismului public de sprijin financiar direct
instituit prin Legea nr. 50/2024. Conceput ca un instrument de fortificare a pluralismului și a
independenței editoriale în Republica Moldova, Fondul a parcurs etapele de design legislativ
(2024), pilotare operațională (2025) și producție mediatică extinsă (2026).
Adoptat într-un context marcat de crize economice pe piața de publicitate și de intensificarea
atacurilor hibride, acest act normativ reprezintă o reformă de o importanță majoră: primul
mecanism public de sprijin financiar direct pentru presa independentă din Republica Moldova,
conceput să funcționeze pe criterii meritocratice și deontologice, separat de factorul politic.
Principalele realizări constatate:
- Reziliență și diversitate: Operaționalizarea Fondului a permis finanțarea a zeci de proiecte media
pe toate tipurile de media (TV, radio, presă scrisă și online), asigurând supraviețuirea economică
a unor redacții de importanță strategică, în special în mediul regional și în zonele vulnerabile la
dezinformare. - Transparență sporită: Corelarea obligatorie a eligibilității cu integritatea
profesională/deontologică a eliminat riscul finanțării din bani publici a entităților cu proprietari
ascunși sau a celor care încalcă sistematic normele de securitate informațională. - Guvernanță civilă: Formula de constituire a Consiliului de experți a asigurat o barieră eficientă
împotriva partizanatului politic în distribuirea fondurilor.
Principalele vulnerabilități identificate: - Instabilitate bugetară: Lipsa unei formule de calcul predictibile sau a unei cote fixe ancorate
legislativ în raport cu un indicator macroeconomic lasă bugetul anual al Fondului la discreția
negocierilor politice din cadrul Legii anuale a bugetului de stat. - Asimetrie administrativă și birocrație: Procedurile unice de raportare financiară și narativă
impuse de regulamentele Ministerului Culturii dezavantajează structural redacțiile mici și locale.
Acestea consumă resurse disproporționate pentru managementul birocratic al proiectelor în
detrimentul activității jurnalistice propriu-zise. - Rigiditate temporală: Obligația corelării execuției financiare cu anul bugetar (încheierea
proiectelor în luna noiembrie) fragmentează activitatea redacțională, lăsând instituțiile media fără
sprijin financiar în următoarele perioade.
Raportul cuprinde, totodată, o analiză juridică detaliată, articol cu articol, a Legii nr. 50/2024
(Capitolul III). Aceasta identifică lacunele normative, neconcordanțele cu legislația conexă și cu
actele normative subordonate legii și formulează propuneri concrete de modificare, corelate cu
noua Lege nr. 195/2026 privind mass-media.
În concluzie, deși cadrul legal este unul solid și calitativ sub aspectul principiilor, trecerea de la
etapa de creare a actului normativ la cea de implementare practică scoate la iveală necesitatea unor
ajustări care să vizeze, mai ales, rigiditatea bugetării anuale, diluarea priorităților tematice și
asimetria administrativă pronunțată care penalizează redacțiile mici în raport cu instituțiile media
mari. Recomandările prezentate în acest raport țintesc simplificarea procedurilor pentru
proiectele/subvențiilor mici, extinderea trans-anuală a proiectelor și consolidarea predictibilității
financiare a Fondului pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung a peisajului mediatic
autohton.
Documentul integral îl găsiți mai jos:
